Un dar al harului [ devotion ]

Caci prin har ati fost mantuiti prin credinta,... Nu prin fapte, ca sa nu se laude nimeni. - Efeseni 2:8,9

Intr-un articol publicat de MoodyMonthly, evanghelistul D.L. Moody a relatat despre un barbat care a facut o marturisire personala in timpul unui serviciu religios in care predicase el. Ridicandu-se in picioare, omul a spus ca i-au trebuit 42 de ani ca sa invete trei lectii importante. " In primul rand, a spus omul, am ajuns sa-mi dau seama ca nu pot face nici un lucru pe baza caruia sa-mi merit mantuirea. " Moody s-a gandit ca este un lucru care merita sa-l inveti.

" In cel de-al doilea rand, a continuat el, am aflat ca Dumnezeu nu-mi cere sa fac nimic pentru a-mi castiga mantuirea. " Si asta-i important, s-a gandit Moody.

" In cel de-al treilea rand, a incheiat acest barbat, am invatat ca Isus a incheiat la cruce lucrarea care imi aduce mie mantuire. Tot ce trebuie sa fac este s-o iau. " Aratand ca este de acord cu cele de mai sus, Moody si-a incheiat articolul cu acest apel: " Dragi prieteni, sa incetam a ne mai zbate si a mai lupta si haideti sa acceptam mantuirea chiar acum. "

Lucrarea de rascumparare a fost incheiata. Dar pentru a beneficia de ea, trebuie sa-L primim pe Cristos prin credinta. Biblia spune: " Pe cand, celui ce nu lucreaza, ci crede in Cel ce-l socoteste pe pacatos neprihanit, credinta pe care o are el ii este socotita ca neprihanire " ( Rom. 4:5 ). Mantuirea nu este o rasplata. Este un dar al harului pe care trebuie sa-l acceptam cu umilinta.

Daca nu te-ai increzut niciodata in Cristos, pune-ti astazi increderea in El ca Mantuitorul tau personal. Cere-I sa te curateasca de pacatele tale si sa preia controlul asupra vietii tale.
Atunci vei cunoaste tu insuti darul harului Sau.

Richard De Haan

Har minunat, infinit, fara seaman

Peste cei care cred, fara plata- turnat !

Tu cel ce tanjesti sa-I vezi fata lui Isus,

Primeste-I chiar azi harul bogat !    - Johnston

Mantuirea nu este o realizare a noastra, ci este un dar pe care-l primim.

Priveste si traieste ! [ Devotion ]

"...oricine era muscat de un sarpe si privea spre sarpele de arama, traia." - Numeri 21:9

Sa privesti la un sarpe ridicat intr-o prajina si sa fii vindecat ? Este ridicol ! Dar aceasta a fost metoda de vindecare pe care a oferit-o Dumnezeu celor muscati de serpi. Si toti care n-au privit au murit. Era simplu.

Israelitii, descurajati in timpul calatoriilor lor prin pustie, s-au plans nu numai impotriva conducatorului lor, Moise, dar si impotriva lui Dumnezeu. Drept consecinta, Domnul a trimis niste serpi in tabara, care au muscat pe multi dintre ei, producandu-le moartea. Recunoscand ca aceasta era judecata Domnului, poporul si-a marturisit pacatele si i-au cerut lui Moise sa se roage ca serpii sa fie indepartati. Iata ce s-a intamplat: " Domnul a zis lui Moise: " Fa-ti un sarpe infocat, si spanzura-l pe o prajina; oricine este muscat, si va privi spre el, va trai " ( Numeri 21:8 ). da, israelitii muscati de serpi, asa pacatosi cum erau, puteau gasi vindecarea numai daca-si intorceau privirea spre sarpele de arama.

Domnul Isus, referindu-Se la acest incident, a spus : " Si dupa cum a inaltat Moise sarpele in pustie, tot asa trebuie sa fie inaltat si Fiul Omului " ( Ioan 3:14 ). El s-a referit la moartea Sa pe cruce. Si toti aceia care cred in El vor avea viata vesnica. Israelitilor nu li s-a cerut nimic, doar sa priveasca - un act ce implica credinta - crezand in promisiunile lui Dumnezeu facute lui Moise. Azi suntem salvati privind la Isus. crezand ca pe cruce El a platit vina pacatelor noastre. Tot ce ne ramane de facut este sa privim si sa traim.

Richard De Haan

Viata ti s-a oferit, aleluia !

Viata vesnica vei dobandi

Numai de privesti la El, aleluia !

Singur Isus poate mantui. - Ogden

Cea mai slaba bataie a credintei deschide usa cerului.

Prea mândru ? [ Devotion ]

" Noi rataceam cu totii ca niste oi, fiecare isi vedea de drumul lui. " Isaia 53:6

Nimic nu se poate compara cu mandria inimii omenesti. Parem determinati sa facem toate lucrurile dupa placul nostru si suntem capabili sa facem totul ca sa evitam sa ne umilim inaintea altora. Chiar si in problema mantuirii, suntem gata mai degraba sa facem fapte marete prin puterea noastra, decat sa-I cerem lui Dumnezeu iertare prin lucrarea lui Cristos.

Mandria omului este ilustrata de Bill Walker, un personaj din piesa lui Bernard Shaw, " Major Barbara ". Beat si furios, Walker o apuca de par pe Jenny Hill, o tanara de la Armata Salvarii si-i zdrobeste fata cu lovituri de pumn. Cand cei care urmareau cele ce se petreceau l-au acuzat de lasitate, a inceput sa doreasca sa faca ceva pentru a indeparta vinovatia si pentru a-si repara reputatia. Nici nu i-a trecut prin minte sa-si ceara iertare, desi ea a spus ca-l iarta. In primul rand, a provocat la bataie pe un campion la lupte care fusese convertit. S-a gandit: " Daca-mi va frange maxilaru, lucrurile s-ar echilibra ". Dar noul crestin a refuzat sa se bata. Apoi, a incercat sa scape de vinovatie, platind o amenda in locul unui prieten. Aruncand banii, a spus: " M-am oferit sa platesc. Nu pot face altceva mai mult. Ia-i sau lasa-i acolo ". Apoi, a plecat cu pasi apasati, refuzand sa ceara iertare lui Jenny.

Poate ca ai fost si tu la fel cu Dumnezeu. Nu vre sa accepti iertarea Sa pe care ti-o ofera prin lucrarea lui Cristos in locul tau. Isaia a sups ca Dumnezeu a facut sa cada asupra lui toata nelegiuirea noastra ( 53:6 ).

Prietene, nu fi atat de mandru incat sa nu-i ceri iertare lui Dumnezeu. Pune-ti increderea in El chiar azi !

Dave Egner

Nimic in viata nu detin, 

De crucea Ta acum ma tin.

Si-n sangele-Ti curat izvor

Ma spala Tu sau vreau sa mor. - Toplady

Suntem mantuiti prin rascumpararea lui Cristos si nu prin realizarile noastre.

Armonia dintre Vechiul Testament si Noul Testament confirmata prin Isus Hristos [ O viata de biruinta ]

In Matei 3:1-17 ni se arata plastic importanta deosebita a istoriei mantuirii raului Iordan: Ioan Botezatorul, cel mai mare om nascut din femeie, a stat in Iordan si a botezat pe Israel spre pocainta, spre a-l pregati in vederea venirii lui Mesia, cel asteptat de 2000 de ani, a Fiului lui Dumnezeu.

Prin aceasta Dumnezeu i-a cerut lui Ioan Botezatorul lucruri nemaiauzite: tot Israelul trebuia sa fie botezat de el spre iertarea pacatelor. Pana atunci au fost botezati numai paganii trecuti la iudaism, asa-numitii prozeliti. Acum, insa, trebuia ca fiecare iudeu, fiecare israelit, oricine apartinea poporului lui Dumnezeu sa-si recunoasca pacatele si sa fie botezat de Ioan Botezatorul. Prin aceasta este introdusa o perioada a mantuirii cu totul noua: perioada mantuirii Noului Testament. Iordanul a fost iarasi- ca in Iosua cap. 3 si 4 - raul mortii, raul despartitor. Prin botezul lui Ioan Botezatorul poporul Israel a trebuit sa " traverseze " acest rau al mortii. Pe aceasta cale incepea un capitol nou al istoriei mantuirii poporului lui Dumnezeu: intrarea in timpul mesianic al mantuirii prin Fiul lui Dumnezeu. Punctul culminant a fost insa atins cand i s-a descoperit lui Ioan Botezatorul ca Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu. Sub influenta deosebita a descoperirii dumnezeiesti, aratand spre Domnul, el a strigat cu glas tare: " Iata Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii ! " ( Ioan 1:29 ). Pacatul recunoscut de Israel in fata lui Ioan, in Iordan, trebuia sa fie ridicat ( adica dus la cruce ) de Mielul lui Dumnezeu si curatat prin sangele Sau. Pentru oricare israelit prezent la acest eveniment deosebit, care cunostea nenumaratele jertfe ( de sange ) de animale aduse la templu, a fost foarte clar la ce se referea Ioan atunci cand a proclamat : " Iata Mielul lui Dumnezeu..! "

In timp ce avea loc aceasta descoperire a lui Hristos, Mesia, facuta prin Ioan, s-a intamplat un lucru de neinteles: Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, absolut curat si fara pacat, S-a coborat in Iordan ca sa fie botezat de Ioan ( Mat. 3:17 ). In Iordan, acolo unde, in timpul lui Iosua, s-au oprit odata preotii cu chivotul legamantului, ( Ios. cap. 3 si 4 ), a stat Cel curat si Cel sfant. A vrut sa vada implinita orice neprihanire luand asupra Sa pacatele tuturor pacatosilor; Cel care era fara pacat S-a lasat tratat ca un pacatos, acceptand sa fie botezat, caci El era adevarata jertfa de ispasire ( Rom. 3:25 ) si scaunul harului ( Evr. 4:16 ) Noului Testament. Acum, El Insusi, adevarata jerfa de ispasire, sta in Iordan si deschidea o noua perioada a mantuirii, timpul harului. Cat de deosebita a fost lucrarea mantuirii lui Dumnezeu ! Cat de minunat a implinit Dumnezeu profetia din Iosua cap. 3 si 4 ! Ce minunat a fost descoperit Domnul Isus Hristos ca Mielul lui Dumnezeu ( Mat. 3:16,17 ) ! Si ce importanta adanca are prin aceasta Cuvantul lui Dumnezeu si pentru noi cei care credem in Domnul Isus Hristos, care a devenit centrul vietii noastre !

J.L, Evangeliums Mission

Tot mai aproape de sanul Tau

Vreau si la bine sa fiu, si la rau.

Bratul Tau este scut pazitor,

Oh, Tu al nostru bland Mantuitor !

Tot mai aproape vreau orisicand

Jertfa-nchinata sa-Ti fiu pe pamant.

Cand al meu cuget e-mpovorat,

Ti-l aduc Tie spre-a-l face curat.

Tot mai aproape, vreau ca sa fiu

De azi mai zelos pentru Tine, mai viu;

Dar pentru lume-n veci rastignit,

Cum pentru mine si Tu ai murit.

Tot mai aproape, vreau s-oglindesc

Prin a mea viata al Tau chip ceresc;

Pan-ce cu totul eu voi muri;

Tu, dimpotriva, atunci totu-mi vei fi  ( PDC 169 )

Cresterea in credinta are loc prin infrangerea celui rau si prin despartirea de lume [ O viata de biruinta ]

Ioan scrie in prima sa epistola ca noi, copii lui Dumnezeu, trebuie sa biruim lumea ( 1 Iaon 4:4, 5:4), apoi adauga: " Copilasilor, paziti-va de idoli ! " ( 1 Ioan 5:21 ). Nu poate avea loc nici o crestere in credinta fara despartirea de firea pacatoasa a lumii acesteia si de toti idolii ei. De aceea, copii lui Dumnezeu sunt chemati la o veghere deosebita. Biruinta are loc intotdeauna in lumea " din afara " si in cea " dinauntru ". Referitor la lumea " din afara ", cu toate poftele si placerile ei trecatoare, poetul spune pe buna dreptate:

" Placerile din lume ca spume le cunosc,
produc amaraciune, si chin far-de-folos ! "

Insa mai exista si lumea " dinauntru ", in inima noastra, in " vechiul nostru Adam ". Conform Romamni 7:1-25, in noi locuieste, ca si mai inainte, legea pacatului, astfel ca noi facem intotdeauna raul, pe care, de fapt, nu vrem sa-l face, si nu facem binele, pe care vrem sa-l facem. Noi trebuie sa biruim prin puterea Duhului Sfant si sa ne intarim in omul " dinauntru ". Atunci vom avea parte si de o adevarata crestere.

Daca, prin pacat, exista in viata credinciosului obstacole si piedici, el nu poate creste in credinta. Cercul alb din inima sa ramane in acelasi stadiu, in timp ce partea intunecata din inima lui se impietreste si mai mult prin pacat : incepe impietrirea ( vezi Evr. 3:7,8,13 ). Cel nascut din nou poate fi de 40 sau chiar de 50 de ani credincios, dar, din punct de vedere duhovnicesc, el mai este inca un copil. Din pacate multi credinciosi " se opresc " la aceasta treapta a cresterii, ei raman copii in credinta. Intalnesti dupa ani de zile astfel de frati si surori si constati cu mahnire ca ei n-au crescut deloc. Uneori, anumite obstacole au facut imposibila, zeci de ani, cresterea in viata de credinta a copiilor lui Dumnezeu.

Cauza principala este aceea ca ei abia mai citesc Biblia si/sau n-aplica in viata lor Cuvantul lui Dumnezeu citit. Ei traiesc in neascultare fata de Dumnezeu si se hranesc cu firea, cu natura acestei lumi. Multi copii ai lui Dumnezeu isi otravesc, pentru un timp lung, vita de credinta, in mod special prin consumul massmediei moderne. Prin aceasta intunericul, negrul pacatului din viata lor este aprovizionat permanent si este intarit " omul vechi ". Prin pacat inima devine din ce in ce mai impietrita si mai dura. Consecinta acestor lucruri nu se lasa asteptata, credinciosul nu mai poate creste in credinta. El ramane la treapta de copil si nu mai progreseaza.

In concluzie, trebuie sa spunem ca obstacolele pe calea cresterii in credinta sunt pacatele, lipirea de pacat, lipsa despartirii voite de natura lumii si eul mandru si arogant, care nu este socotit rastignit impreuna cu Hristos ( Rom. 6:1-11 ). Cine se preda insa pe deplin Domnului Isus Hristos si moare fata de propriul sau eu, acela va creste prin Duhul si se va intari. Un astfel de credincios creste incet si continuu spre un tanar in credinta si spre fiul, respectiv fiica lui Dumnezeu ( 1 Ioan 2:13,14; 2 Cor. 6:18 ).

Das Leben im Sieg, Evangheliums Mission

Realitatea firii pamantesti [ O viata de biruinta ]

Credinciosul trebuie sa recunoasca mai intai, in mod deosebit, ca firea veche, omul vechi, este exact tot asa in el, ca si inainte de pocainta si nasterea sa din nou. Lucrul acesta ni-l spune atat de clar epistola catre romani ( vezi Rom. 6:1-7,7:25 ). Vechiul Adam, eul din credinciosi este radacina oricarui gand firesc, caci, prin nasterea din nou, credinciosul nu devine fara pacat, ci el primeste un duh nascut din nou, intr-un trup (inca) nemantuit. De aceea se spune in Romani 8:23: "suspinam in noi si asteptam infierea, adica rascumpararea trupului nostru". Prin aceasta este clar ca trupul nu este deloc eliberat; lucrul acesta se va intampla definitiv la venireal Domnului pentru ai Sai.

Prin nasterea din nou credinciosul primeste Duhul Sfant , care adevereste impreuna cu duhul nostru "ca noi suntem copii ai lui Dumnezeu" ( Rom. 8:14-16). Dar totul se petrece in trupul nostru nemantuit, care, prin aceasta, devine "un templu al Duhului Sfant" ( 1 Cor. 6:19,20 ), dar nicidecum fara pacat. Conform Romani 8:10, trupul este (si ramane) mort din pricina pacatului, adica moartea este in trupul nostru, in carnea si sangele nostru, iar in acest trup de moarte (vezi Rom 7:24) lucreaza vechiul Adam, "legea pacatului", vechea fire a credinciosului. In Duhul credinciosului nascut din nou, dimpotriva, pacatul nu poate lucra, caci tot ceea ce este nascut din Dumnezeu nu poate pacatui (1 Ioan 3:9). Omul cel vechi, vechiul Adam din noi, pacatuieste insa ca si mai inainte ( vezi Rom. 7:14-25 ), caci omul vechi, vechiul eu, este izvorul tuturor gandurilor firesti si pe deplin una cu pacatul si cu diavolul. Dar, deoarece pacatul este fiinta diavolului, pacatul din noi inseamna intotdeauna a fi structural una cu diavolul si, prin aceasta, a fi despartit complet de Dumnezeu.
Prin nasterea din nou insa, credinciosul este pe deplin una cu Dumnezeu, prin Isus Hristos, care este Mijlocitorul permanent si Mare Preot pentru noi (1 Ioan 2:1,2; Evr. 7:25,26). Asadar, diavolul nu mai poate sa foloseasca niciodata duhul nostru nascut din nou impotriva lui Dumnezeu, ci el amageste pe copiii lui Dumnezeu in gandurile firesti, in umblarea dupa lucrurile firii. Deoarece Satan un ucigas si un mincinos de la inceput ( Ioan 8:44 ) si a adus moartea in lume prin pacat, "umblarea dupa lucrurile firii pamantesti nu poate produce decat pacat si moarte!", declara limpede Romani 8:6. Cu privire la pozitia sa in fata lui Dumnezeu, credinciosul este un copil al lui Dumnezeu nascut din nou si, prin aceasta, un cetatean al cerului, dar in starea sa are, ca si mai inainte, poftele si indemnurile firii pamantesti. Conform Romani 6:1-8,8:16 si Galateni 5:1-6, 6:14 un credincios nascut din nou si rascumparat prin sangele lui Isus trebuie sa recunoasca pe deplin lucrul acesta si sa se comporte ca atare.

Multi credinciosi cred in mod cresit ca, prin nasterea din nou, ei ar deveni fara pacat. Ei sunt de parere ca ar ajunge automat in cer, fara lupta si incercare, ca pe o scara rulanta de aur. Dar nu este asa. Dimpotriva, tocmai cel nascut din nou este incercat de Satana prin "carnea", "firescul", vechiul Adam, eul care tot se mai afla in el. Tocmai de lucrul acesta trebuie sa tina seama consecvent credinciosul, sa nimiceasca lucrarile firii din el !

Das Leben im Sieg - J.L., Evangeliums Mission

MANIFEST PENTRU CREDINTA

MANIFEST PENTRU CREDINTA

Dragi frati !

Doresc ca Domnul Isus Cristos sa va binecuvanteze prin Cuvantul Sau, care curateste Sufletul, duhul si trupul aceluia care l-a primit in inima. Acolo noi trebuie sa-L primim, inima sa fie predata in intregime Domnului [Ier. 29:13 ]. Noi nu suntem ceva, ci Dumnezeu este Acela care S-a indurat de noi, iar prin mila si Cuvantul Sau, ne pune intr-o stare dupa voia Lui.

El Domnul a lasat Cuvantul slujitorilor randuiti de El, [ Efeseni 4:10-15 ] care nu modifica nimic [ 2 Cor. 2:17; Prov. 30:6 ]. Ei vorbesc oamenilor Cuvantul asa cum l-au primit stiind ca au o mare raspundere inaintea Domnului [ Mat. 12:36-37; Apoc. 22:18-19 ]. Cuvantul vestit de slujitorii lui Dumnezeu a condus intotdeauna poporul la Cristos, nu la o religie, dogma, secta sau un ” Consiliu Mondial Bisericesc ” pentru care se lupta toti liderii religiosi. Prin strigarea de la miezul noptii, [ Mat. 25:6 ] mesagerul acestui timp ne cheama sa intampinam Mirele afara din Babilon, din orice sistem religios al acestei epoci ” Laodicea ” [ Apoc. 3:20; Evrei 13:13; 2 Cor 6:17; Isaia 52:11; Apoc. 18:1-4 ]. Sistem religios este inchisoarea de suflete, in prima ep. a apostolului Petru [ Petru 4:14-16 ] ne este aratata suferinta pentru Numele lui Isus si acela de CRESTIN care a fost dat ucenicilor in Faptele Ap. [ Fapte 11:26 ], simplu CRESTIN, nu catolic, ortodox, baptist sau penticostal.

Este necesara o cercetare atenta daca posedam ” CREDINTA SFINTILOR ” ! [ Iuda 3:2; 2 Cor. 13:5; Efeseni 4:4-6]. Singurul Domn este ISUS CRISTOS ! [ Iuda 4; Deut. 6:4; Ioan 13:13 ]. El este ” Parintele Vesniciilor [ Isaia 9:6 ]. insasi Tatal [ Ioan 14:7-9 ]. Este ” Marele nostru dumnezeu si Mantuitor ” [Tit 2:13; Rom, 9:5; 1 Ioan 5:20; Isaia 43:10-11,15 ], ” Imparatul lui Izrael ” [ Ier 10:10; 1 Samuel 8:6-7; Zaharia 14:9 si 9:9; Luca 19:38; Ioan 8:24-26; Ioan 19:19-,37; Zaharia 12:10; Apoc. 1:7-8 ] . Dumnezeu Atotputenic nu un simplu Fiu in bratele Mariei. El este ” Domnul ” [ 1 Cor 12:3; Exod 20:2; Ioan 1:1`,14; Isaia 35:4; Mat. 11:2-6 ]. La o astfel de vestire copii lui Dumnezeu nu au nici o indoiala si nici poticnire. Aceasta descoperire a lui Isus Cristos este cunoasterea deplina a Lui [ 2 Petru 1.5-8 ]. Prin aceasta descoperire a Cuvantului un om este nascut din nou [ Ioan 3:3] si astfel este zidit in biserica celor intai nascuti scrisa in ceruri [ Evrei 12:22-24 ]. Altii sunt scrisi pe pamant in registrele religiilor [ Ier. 17:13 ]. Domnul Isus nu a fost recunoscut de catre evrei ca este Dumnezeul lor [ Ioan 10:33 ], l-au rastignit lepadandu-se de El, astfel harul a venit la neamuri. Dar si acestia se vor lepada de El, numai fecioarele il vor accepta ca singurul Domn si Dumnezeu. Multi se leapada de credinta adevarata acceptand un fals [ 1 Tim. 4:1; Gal. 1:6-10; 2 Tes 2:11-12; 2 Cor. 11:2-4; 2 Tim. 4:3-4 ]. Lepadarea de credinta consta in faptul de a nu recunoaste aceasta taina, ca ” Isus este Domnul Dumnezeu ” punandu-L pe un loc secund, afirmand ca este Fiul, a doua persoana din trinitate. Nicaieri nu au vorbit astfel prorocii V.T si nici apostolii N.T. Notiunea ” sfanta treime ” nu exista in Scriptura, este o inventie si o dogma catolica impusa ca baza de credinta in anul 320 d. Cristos, prin Edictul de la Tesalonic.

Cine nu accepta aceasta era socotit eretic si pasibil cu moartea. Multi au acceptat-o si o predica chiar si in cercurile protestante inclusiv penticostalii. Aceasta invatatura ii uneste pe toti aducandu-i in sanul bisericii catolice care este mama [ Apoc. 17:4-6 ]. Invatatura despre sfanta treime si tot ce nua are suport biblic este vinul din care au baut toti locuitorii pamantului care intra in aceste sisteme omenesti [ Apoc 17,18 chiar si 13 etc]. Acesta este falsul ! Inainte sa existe falsul, exista '' ORIGINALUL '' '' ADEVARUL '', [ Ioan 14:16 ]. Isus nu a infiintat nici o religie si nu a apartinut de vreuna. Acum falsul este foarte aproape de '' ADEVAR ''. Cine va rabda pana la sfarsit va fi mantuit. Nu inceputul este incununat ci sfarsitul alergarii. Nu iesirea din Babilon este importanta ci intrarea in Cristos si fagaduintele Lui.

Cuvantul Domnului trebuie respectat si El va face separarea. Dumnezeu a separat Israelul din toate popoarele. Ei s-au amestecat in Gen. 6, pe timpul lui Noe, fii lui Dumnezeu, samanta lui Adam prin Set s-au amestecat cu fetele oamenilor, samanta lui Cain care era de la cel rau. Aceasta a cauzat moartea. Marele amestec religios de astazi cauzeaza aceeasi situatie [ Apoc. 6:8 ]. Trebuie sa rezistam examenului si sa ramanem de partea Domnului. Dupa fiecare trezire au venit unii sa amestece. Cea mai mare amestecatura a fost pe vremea lui Constantin iar acuma este la fel. Toate organizatiile religioase se intorc la biserica Mondiala fara nici o piedica. Poporul lui Dumnezeu este una cu El ! nu cu Papa!

In Apoc 13 se vorbeste despre fiara, icoana si semnul ei. Multi nu cunosc aceasta si lauda pe Dumnezeu in continuare purtand semnul icoanei si al fiarei intrand in Consiliul Mondial Bisericesc. Acelasi lucru l-a facut si Israel in jurul vitelului de aur.

Cine nu crede ce face Dumnezeu astazi va fi prins in cursa. Dumnezeu sa va lumineze pe deplin astfel sa iesiti din Babilonul religios si starea epocii Laodicea [ Apoc. 3:14-22 ].

Binecuvantarea lui Dumnezeu sa va insoteasca. AMIN.

,,Deşteaptă-te tu, care dormi, scoală-te din morţi, şi Hristos te va lumina.``- Efeseni 5:14

>>> Download [.doc] <<<

©Wild-Voice  2010

The Lottery Ticket

” The Lottery Ticket  ”

” Most people are so ungrateful to be alive. But not you. Not anymore. ”- Jigsaw

For us, life is like.. a lottery ticket. When we were born, we were given a lottery ticket. A winning lottery ticket or a loser one. Our life.., everything depends on that ticket.

Your life is just great, you’re doing very well, maybe you received a winning ticket. You have a modest life, with ups and downs? Well, maybe you weren’t so lucky. Your way of life depends on how valuable is the ticket. That’s how the world works for us.

But for God.. for God there is no lottery ticket, there is no such thing. God has a reason and a specific purpose for us: ” God first concernced Himself about taking from among the Gentiles a people for His name. ”- Acts 15:14.  God has chosen us first, then we’ve chosen Him: ” But you, Israel, are My servant, Jacob whom I have chosen, the descendants of Abraham My friend. You whom I have taken from the ends of the earth, and called from its farthest regions, and said to you: You are My servant, I have chosen you and have not cast you away. Fear not, for I am with you; Be not dismayed for I am your God. I will strengthen you, Yes, I will help you, I will uphold you with My righteos hand ”- Isaiah 41:8-10

We we’re born into sin, with a loser ticket, but Jesus Christ has changed it with one winning ticket, in His blood. God gave His only son to death on the cross for us, for our sins, so that we can have eternal life, not to be loosers anymore but to be victorious. By man sin entered the world and through man shall come redemption. God is love. He has patience, He has faith in us. Now we live in the  time of grace. Will we disappoint Him?

We have a purpose on this world, to overcome, to be victorious, to reach the target that He has outlined for us. All we have to do is let Him find us, let Him live in our heart: ” Here I am! I stand at the door and knock. If anyone hears my voice and opens the door, I will come in and eat with that person, and they with me. ”- Apocalypse 3:20. All He ask from us is to believe:   “ Do not let your hearts be troubled. You believe in God; believe also in me. ” – John 14:1.

Make your choise. You can’t worship two gods, you cannot serve God and mammon. There is only one God, and that’s our Lord Jesus Christ. God has already chosen. Which side will you be? Live or die !

By Florin Cojan

>>> Download  ( .docx ) <<<

Copyright © Wild-Voice. 2010 .All rights reserved

Featured Content: How much do you care about your life? Let the game begin ! SAW Series .     > Watch Now <
SAW I (2004)	IMDb link	> Download <
SAW II (2005)	IMDb link	> Download <
SAW III (2006)	IMDb link	> Download <
SAW IV (2007)	IMDb link	> Download <
SAW V (2008)	IMDb link	> Download <
SAW VI (2009)	IMDb link	> Download <
SAW 3D (2010)	IMDb link	> Download <

În Numele Domnului Isus [external source]

”Şi orice faceţi, cu cuvântul sau cu fapta, să faceţi totul în Numele Domnului Isus, şi mulţumiţi, prin El, lui Dumnezeu Tatăl…” Coloseni 3:17

Mi se pune des întrebarea: unde mergi la biserică?
Eu care nu mă duc nicăieri ”la biserică”, nu pot răspunde altfel decât: nicăieri. De fapt răspund de fiecare dată așa cum Duhul îmi dă atunci.
Această întrebare ”unde mergi la biserică?” are de fapt alt substrat: ”ce ești?”, ”cum te definești pe tine?”, ”unde poți fi încadrat?” concret, ”de ce cult aparții?” Răspunsul scutește de cercetare. Ah, ești penticostal, oo, ești baptist, se lămurește lumea repede. Știe de unde să te ia și mai ales unde să te pună.
Dar de fapt, definirea cuiva cu numele unui cult înseamnă declararea autorității lui, de cine ascultă, cine-l comandă, cui se supune dpdv religios.
Aceasta de fapt și înseamnă:”în Numele cuiva….”, autoritatea sub care face acele lucruri.

”Au pus pe Petru şi pe Ioan în mijlocul lor, şi i-au întrebat: “Cu ce putere, sau în numele cui aţi făcut voi lucrul acesta?” FA 4:7

Aici intervine mărturia Domnului. Când declarăm: în numele bisericii, definim ceva cât de cât tangibil, se bănuiește că este vorba de un grup de oameni. Dar noi nu suntem chemați să mărturisim o biserică, nici chiar una perfectă. Cele imperfecte nu merită mărturisite, cea cerească, perfectă este de neînțeles pentru cei ce nu cunosc taina lui Cristos, Adunarea. Suntem chemați să-l mărturisim pe Domnul Isus, Numele Lui, Singurul Nume, nu biserica sau mai grav, un cult.
Să ne definim viața ca creștini(în Cristos), nu ca altceva, oricât de pioasă sau acceptată de lume ar fi acea autoritate. Realitatea dovedește că oamenii care nu-L cunosc pe Domnul, oricât de religioși ar fi, vor fugi sub umbrela unei autorități înțelese de către lume, numai să nu sufere prigonire din pricina crucii lui Cristos. Și e mai bine așa, chivotul se apară singur. Ucide pe cei ce-i încalcă regulile, frânge mâinile lui Dagon, produce tumori în filisteni, etc.
E o realitate binecuvântată, mulți fac multe În Numele Lui, dar dacă ștergi poleială de Nume cristic, vei găsi arama vre-unui profet fals, rugina vre-unei religii vechi sau smalțul ciobit al vre-unui cult aprobat. Numele mai presus de orice Nume, autoritatea Lui stă peste cei ce își trag întreaga sevă din El. Nu din vițe străine.
Cel ce are înțelepciunea turnării unui conținut în vas o are și pe aceea a etichetării corecte.
Cel ce se definește pe sine ca ”gelos” nu va fi convins de nimic să toarne Har acolo unde pe vas scrie altceva, alt Nume, iubit de doritorii de ”har”.
Să nu ne înșelăm că suntem creștini dacă nu putem deslipi de pe noi etichetele false care nu aduc slava lui Dumnezeu și care împiedică pe Domnul să ne binecuvinteze cu Har. Ignoranța nu este o scuză.

vesteabuna.wordpress.com

Supranatural

Venirea Mântuitorului în trup a fost un act supranatural al lui Dumnezeu. Maria a fost născută în lumea aceasta ca toţi ceilalţi oameni şi a avut nevoie de mântuire. Ea a fost vasul ales în care a fost pusă sămânţa divină – astfel Cuvântul a putut să devină trup. Şi ea a avut nevoie de trăirea mântuirii ca toţi ceilalţi, şi de aceea s-a aflat printre cei 120 adunaţi în “camera de sus” în ziua Cincizecimii, în Ierusalim, aşteptând turnarea Duhului Sfânt. Această experienţă este necesară spre a desăvârşi mântuirea noastră (Faptele Apostolilor 1.14; 2). Ea a fost sfinţită conform mărturiei Scripturii, pentru că a crezut promisiunea care i-a fost dată. Biblia nu vorbeşte nicăieri despre canonizare sau intrarea unor oameni în categoria sfinţilor, după moarte. Aceasta depune mărturie doar despre sfinţirea celor vii, care au crezut promisiunile lui Dumnezeu şi au trăit împlinirea acestora.

Dumnezeu mântuieşte numai într-un fel, şi anume întotdeauna în legătură cu credinţa în Cuvântul făgăduit, după cum este cazul lui Avraam. Maria a crezut mesajul divin pe care i l-a transmis îngerul Gavril, şi a zis: „Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!” Astfel Cuvântul a devenit trup şi a fost născut Fiul lui Dumnezeu. În acelaşi fel toţi bărbaţii şi toate femeile trebuie să asculte şi să creadă mesajul divin, să se pună la dispoziţia lui Dumnezeu şi să trăiască împlinirea Cuvântului făgăduinţei. Numai în acest fel poate veni în sufletele noastre viaţă spirituală, dumnezeiască, prin naşterea din nou. După întemeierea supranaturală a Bisericii noutestamentare prin turnarea Duhului Sfânt în ziua Cincizecimii, Maria nu a mai fost amintită nici măcar o dată până la sfârşitul Bibliei. Nici Petru, nici Ioan sau Iacov, nici Pavel sau altcineva nu s-a mai referit vreodată la ea. Ea şi-a împlinit sarcina. Este vorba despre Isus Hristos, care singurul Mântuitor, Mijlocitor şi Avocat. «Mariologia» este străină Scripturilor şi în realitate este în contradicţie cu Isus Hristos, de aceea este o învăţătură antihristă. Rugăciunea şi închinarea la sfinţi este împotriva lui Dumnezeu, Singurul Sfânt şi vrednic de închinare (Ioan 4.23-24), Care nu va da altuia slava Sa (Isaia 42.8).


Isus Hristos este Domnul, care a venit în trup şi s-a făcut om. EL a fost sfânt şi fără păcat, de aceea a putut să ia vina noastră asupra Lui şi să moară în locul nostru. Prin sângele Lui, în care era viaţă divină, El a înfăptuit împăcarea şi iertarea. Oricine crede aceasta va trăi răscumpărarea totală a sufletului, a duhului şi a trupului. Prin învierea Lui în a treia zi, lucrarea de răscumpărare a fost încoronată divin, iar moartea, iadul şi Satana au fost biruiţi. Cel înviat este adevăratul Biruitor de pe Golgota. EL li s-a arătat ucenicilor, după înviere, timp de patruzeci de zile şi a vorbit cu ei despre lucrurile privitoare la Împărăţia lui Dumnezeu (Faptele Apostolilor 1). După acele zile El a fost înălţat la cer în faţa ochilor lor (Luca 24). În aceste adevăruri divine se ancorează puternic sufletul tuturor credincioşilor biblici. Învierea Lui garantează învierea noastră. Prin înălţarea Lui la cer avem siguranţa că şi noi vom fi răpiţi şi vom fi cu El pentru totdeauna.


Dumnezeul Atotputernic a plănuit o Împărăţie veşnică pentru fiii şi fiicele Lui. Căderea omului nu poate să facă fără putere planul lui Dumnezeu. A apărut doar o întrerupere temporară, îngăduită de Dumnezeu. Omenirea care s-a hotărât de bună voie împotriva lui Dumnezeu şi astfel s-a predat stăpânirii Satanei, a fost răscumpărată de însuşi Domnul. Mântuirea este un act istoric şi în acelaşi timp un act divin, conform planului lui Dumnezeu. Prin predicarea Evangheliei, mesajul salvării aduce eliberare. Acesta descoperă ceea ce are de oferit Dumnezeu omenirii, prin harul Său. Prin puterea acestei mântuiri, copiii oamenilor care de la naştere au fost copii ai morţii, sunt născuţi din nou şi primesc viaţa veşnică, şi devin copii ai lui Dumnezeu dacă acceptă prin credinţă ceea ce a fost făcut pentru ei.


Deoarece Împărăţia lui Dumnezeu este veşnică, toţi cei ce vor să trăiască în ea trebuie să aibă viaţa veşnică. De aceea este necesar să fim născuţi din nou, cum a subliniat Domnul nostru (Ioan 3). Sămânţa pentru această naştere de sus este Cuvântul lui Dumnezeu (Luca 8.11). Aceasta poartă în sine germenul divin de viaţă. Duhul Sfânt vine peste toţi cei ce primesc Cuvântul prin credinţă, şi astfel noi suntem zămisliţi într-un mod dumnezeiesc şi devenim copii ai lui Dumnezeu. Prin zămislirea firească noi am devenit creaturi pământeşti, muritoare – copii ai oamenilor. Prin zămislirea supranaturală prin Duh, devenim copii ai lui Dumnezeu. „… fiindcă aţi fost născuţi din nou nu dintr-o sămânţă pieritoare, ci dintr-una nepieritoare, prin Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu şi care rămâne în veci” (1 Petru 1. 23). Oricine crede în acest mod biblic în Domnul ca Mântuitor al Său, poate să aibă această trăire. Această ofertă incomparabilă de mântuire prin harul lui Dumnezeu este valabilă pentru toţi oamenii care doresc s-o primească, atâta timp cât mai ţine ziua mântuirii. Nimeni nu-şi poate închipui cât de groaznic va fi pentru oamenii care au refuzat mântuirea şi care vor trece în veşnicie despărţiţi de Dumnezeu. În ceasul morţii, chiar şi cei care nu cred într-o viaţă după moarte vor fi confruntaţi cu realitatea că nu s-a sfârşit totul atunci.

reasezare.wordpress.com