Abbas "un inger al pacii? Papa canonizeaza doua calugarite palestiniene

Papa Francisc a declarat „sfinte" patru călugăriţe care au trăit în secolul al XIX-lea, două palestinience, o franţuzoaică şi o italiancă, cerând azi dimineaţă mulţimii prezente în piaţa Sfântul Petru să le urmeze „exemplul luminos".

Carmelita Mariam Bawardi (1846-1878), sora Marie-Alphonsine Ghattas (1843-1927), Jeanne-Emilie de Villeneuve (1811-1854) şi Maria Cristina dell'Immacolata (1856-1906) au fost canonizate în timpul unei slujbe în aer liber.

Papa Francisc a lăudat parcursul celor patru călugăriţe, "modele de sfinţenie, pe care Biserica ne invită să le imităm" şi ale căror portrete decorau faţada bazilicii Sfântul Petru. Suveranul pontif a vorbit despre personalităţile fiecăreia dintre cele patru femei, în prezenţa liderului palestinian Mahmoud Abbas şi a ministrului de interne francez, Bernard Cazeneuve.

AFP relatează că Papa Francisc a avut sâmbătă o audienţă privată de circa 20 de minute cu preşedintele Abbas, pe care l-a numit "un înger al păcii". Suveranul pontif şi Abbas au insistat pe "necesitatea dialogului interreligios", în condiţiile în care islamismul radical promovat de mişcări precum gruparea Statul Islamic (SI) reprezintă o ameninţare gravă pentru întreaga regiune a Orientului Mijlociu.

Adunarea Dumnezeului celui viu [ Sinteza ]

                                   


                                      Adunare     _ _
                                    ( Biserica )        | -  Dumnezeu se descopera
                                                              | -  prezenta lui Dumnezeu
                                                              | -  in mijlocul Cuvantului Sau
                                                              | -  eliberare
                                                              | -  vindecare
  (in numele lui Isus Hristos )                 | -  binecuvantare
                                                              | -  mantuire
                                                              | -  iertare
                                                              | -  salvare
                                                              | -  Satan este fara putere
                                                              | -  Satan este in confuzie
                                                              | -  indrumare, corectare
                                                              | -  odihna sufleteasca
                                                              | -  liniste, bucurie, pace
                                                              | -  speranta. incredere
                                                              | -  partasie frateasca
                                                              | -  cereri, multumiri, laude
                                                              | -  hrana spirituala



       

VATICANUL CERE O NOUA ORDINE MONDIALA

PAPA VREA O AUTORITATE SUPRANATIONALA CU JURISDICTIE UNIVERSALA SI O BANCA CENTRALA MONDIALA

• Hotnews: Vaticanul cere reformarea radicala a sistemului financiar global si infiintarea unei banci centrale mondiale

Vaticanul a solicitat reformarea radicala a sistemului financiar mondial, incluzand crearea unei autoritati publice globale si a unei “banci centrale” care sa administreze economia si sa supravegheze institutiile financiare, ce sunt depasite si deseori ineficiente in lupta cu criza, transmite YahooNews.

Propunerea, facuta de catre Consiliul Pontifical pentru Dreptate si Pace, a fost data publicitatii luni. Obiectivul este o noua ordine economică mondială, bazata pe etică şi căutarea binelui comun. Noul document mentioneaza ca “economia are nevoie de etica” si sugereaza ca procesul de reforma sa aiba ca punct de plecare Organizatia Natiunilor Unite.

Iata alte cateva idei cuprinse in documentul emis de Vatican:

* “criza economica si financiara pe care o traverseaza lumea cere ca fiecare, persoane individuale si natiuni, sa examineze in profunzime principiile, valoriile culturale si morale aflate la baza coexistentei sociale”

* documentul condamna “idolatria pietei”, precum si “gandirea neo-liberala”, despre care afirma ca ia in considerare doar solutii tehnice la probleme economice

* “criza a dezvaluit atitudini precum egoismul, lacomia colectiva si acumularea de bunuri pe o scara larga”, sustine Vaticanul, adaugand ca economiile lumii au nevoie de “o etica a solidaritatii” intre tarile sarace si cele bogate

* “daca nu se gaseste nicio solutie la diferitele forme de injustitie, efectele negative care vor urma la nivel social, politic si economica vor fi destinate sa creeze un climat de ostilitate crescuta, chiar de violenta, si, intr-un final, vor submina tocmai bazele institutiilor democratice, chiar si a celor considerate cele mai solide”

* documentul cere infiintarea unei “autoritati supranationale”, cu un scop global si “jurisdictie universala”, pentru a ghida politicile si deciziile economice

* o astfel de institutie ar putea fi creata avand ca punct de plecare Natiunile Unite, insa ulterior sa devina independenta si insarcinata cu suficienta autoritate pentru a se asigura ca tarile dezvoltate nu-si extind “puterea excesiva asupra statelor mai slabe”

* “in chestiuni financiare si economice, cele mai importante dificultati provin din lipsa unui set efectiv de structuri care pot garanta, in afara unui sistem de guvernare, un sistem de conducere pentru economia si finantele internationale”

* documentul afirma ca Fondul Monetar International nu mai are puterea sau abilitatea de a stabiliza sistemul financiar global prin reglementarea ansamblului masei monetare. FMI nu mai este capabil sa supravegheze “valoarea riscului de credit luat de către sistem”

* lumea are nevoie de un organism comun de norme minimale, capabil sa gestioneze piata financiara mondiala si “un anumit tip de management monetar global”

* “de fapt, se poate observa o nevoie tot mai stringenta pentru un organism care va îndeplini funcţiile unei “banci centrale globale”, care reglementează fluxul de bani şi sistemul de schimburi monetare, similar cu băncile centrale naţionale

* documentul recunoaste ca o astfel de schimbare ar putea avea nevoie de ani de zile pentru a fi implementata si cu siguranta ca va intampina rezistenta

* “este un lucru necesar intr-o perioada in care dinamismul societatii umane, economia si progresul tehnologiei transcend granitele, ce sunt deja foarte erodata intr-o lume globalizata”

Propunerile Vaticanului vin la doi ani dupa enciclica papala a Papei Bededict al XV-lea, care sustinea ca “mentalitatea profitului cu orice pret” este responsabila pentru criza economica mondiala. Reuters scrie ca documentul ar trebui sa ii bucure pe membrii campaniei “Occupy Wall Street”, care demonstreaza de cateva saptamani impotriva sistemului bancar mondial si a corporatiilor.

De altfel, cardinalul Peter Turkson, care conduce Consiliul Pontifical pentru Dreptate si Pace, a spus luni, intr-o conferinta de presa, ca “cei de pe Wall Street trebuie sa-si faca o analiza si sa vada daca rolul lor in administrarea finantelor lumii serveste de fapt interesele umanitatii si binele comun”.

• Ziua (de azi): Papa vrea Guvern Mondial
• Ziua online (ieri): Papa Benedict al XVI-lea cere infiintarea unei Autoritati politice mondiale

ORIGINEA IDEOLOGIEI CATOLICE A STATULUI MONDIAL SI ANALIZA ENCICLICEI PAPALE DIN 2009, CARITAS IN VERITATE

 razbointrucuvant.ro

Pax Romana si Reconstructia Imperiului Roman

“Statele Unite ale Europei” – o idee veche cât Europa

Preşedintele Traian Băsescu a surprins multă lume din România atunci când a vorbit despre Statele Unite ale Europei. În realitate, ideea este veche. Mai veche decât România modernă sau chiar decât bisericile pictate din nordul Moldovei.

Oficial, istoria Uniunii Europene începe cu Tratatul de la Roma din 1957. Semnatarii acestuia, şefii de guverne din Franţa, Germania Federală, Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg sunt astăzi numiţi "părinţi fondatori". Puteţi vedea busturile lor - dacă nu s-or fi degradat cu totul - într-un scuar din Parcul Herăstrău din Bucureşti.

Dar ideea unei uniuni europene ( cu "U" mic) este chiar mai veche decât Statele Unite ale Americii.

Există însă o deosebire: dacă proiectul american a fost mai curând unul liberal şi civic, proiectul european s-a concentrat îndeosebi pe asigurarea păcii. Un deziderat milenar, pe care Europa l-a atins - parţial, dacă luăm în considerare războaiele din fosta Iugoslavie - de-abia în ultimii 65 de ani.

De fapt, ideea federală europeană nu este deloc nouă, ea este la fel de veche ca şi pietrele pe care le putem vedea astăzi în cetăţile greceşti. Platon a fost primul gânditor care a susţinut ideea păcii prin organizarea de confederaţii. În acea vreme, cetăţile grecesti dispuneau de instituţii religioase şi politice comune, care soluţionau diferenţele dintre cetăţi - Consiliul Amfitrionilor, un embrion al Consiliului European de azi.

În epoca romană, ideea păcii europene, Pax Romana, avea în vedere unificarea întregii Europe, dar sub dominaţia romană.
Apoi, una dintre ideile fundamentale ale creştinismului a constituit-o unitatea lumii creştine, bazată pe ideea universalismului creştin.
Unitatea europeană, în cadrul "nucleului dur" franco-german, a fost realizată pentru scurt timp sub Carol cel Mare (742/748 - 814). Cei care ajung în oraşul german Aachen, situat nu departe de graniţele ( azi, formale) cu Belgia şi Olanda, pot vedea minutata catedrală ctitorită de Carol cel Mare, unde este şi înmormântat.

În evul mediu au apărut, în diverse perioade, tot felul de idei legate de unitatea europeană, ca soluţie pentru asigurarea păcii pe frământatul continent.

Marele poet italian Dante Aligheri, în „De monarhia", (1303), preconiza o soluţie de tip federalist a Europei.Dar şi numeroşi monarhi europeni luminaţi erau animaţi de aceleaşi idei ale unei federaţii europene.

În perioada modernă, J. J. Rousseau vedea o „republică europeană", ca o cale pentru asigurarea păcii şi emanciparea popoarelor.
Napoleon I a pus campania sa e cuceriri tot sub semnul unităţii europene. „În curând, în Europa se va forma cu adevarat un singur popor si fiecare, oriunde ar calatori, s-ar gasi tot timpul în patria comună", spunea el.

Filosoful german Immanuel Kant lansează, primul, în 1785, ideea unei „Societăţi a Naţiunilor" pe baza unui „Stat de Drept" internaţional.
După primul război mondial, constituirea, la Geneva, a Societăţii Naţiunilor - al căerei preşedinte a fost, în două rânduri, strălucitul diplomat român Nicolae Titulescu - a marcat un prim pas important spre ideea europeană.

Şi gânditori romantici români, precum Nicolae Balcescu , Ion Ghica, Dumitru Brătianu , C. A. Rosseti, au susţinut la rândul lor aceaşi idée europeană.
La Congresului pacifist de la Paris din 1849, Victor Hugo a rostit celebrele cuvinte: „Va veni ziua când armele vor cadea din mâini si bombele tunurilor vor fi înlocuite cu cuvântul si cu dreptul de vot universal al popoarelor ... Şi va veni ziua când vom vedea două grupări uriaşe: Statele Unite ale Europei şi Statele Unite ale Americii dându-şi mâna prieteneasca peste ocean...".

La 7 septembrie 1929, la Geneva, în cadrul Societăţii Naţiunilor, primul ministru francez Aristide Briand a propus Adunarii generale să creeze nimic mai ăuţin decât o uniune federală europeană.Dar răspunsurile guvernelor au fost prudente, chiar negative.

Spre sfârşitul celul de-al doilea război mondial, Winston Churchill îi adreseaza ministrului de externe Anthony Eden un memorandum asupra „Statelor Unite ale Europei". Cu prilejul unei conferinte la Universitatea din Zürich, pe 19 septembrie 1946, Churchill propunea constituirea unor State Unite ale Europei, spunând: „Noi trebuie sa creăm ceva de genul Statelor Unite ale Europei. Primul pas este formarea unui Consiliu al Europei. Daca la început nu toate statele Europei vor să intre în Uniune, trebuie ca noi sa lucrăm pentru a alătura şi uni acele state care o doresc şi o vor."

Peste puţin mai mult de un deceniu, liderii a şase state europene puneau, la Roma, bazele Uniunii Europene de astăzi. Ce s-a întâmplat între timp, cunoaştem. Viitorul depinde de felul în care Europa va şti să răspundă actualei crize. 

www.adevarul.ro

E vremea compromisului ( Dan. 9:27 )

Premierul israelian s-a declarat dispus la "compromisuri durerose" pentru pace

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a declarat, marţi, pregătit pentru "compromisuri dureroase", dând asigurări, în faţa Congresului american, că "nu va abandona niciodată căutarea păcii".


"Sunt dispus să fac compromisuri dureroase pentru a atinge această pace istorică" cu palestinienii, a spus el.

"Nu este uşor pentru mine, pentru că recunosc că, într-o pace veritabilă, trebuie să abandonăm părţi ale ancestralei patrii evreieşti. Trebuie să înţelegem că, în Iudeea-Samaria, evreii nu sunt ocupanţi", a adăugat el, referindu-se la Cisiordania.

Pacea nu a fost atinsă, până în prezent, în Orientul Mijlociu, din cauza unei lipse a acceptării existenţei Israelului de către palestinieni, a continuat premierul israelian.

 "În aceşti ultimi ani, palestinienii au refuzat, în două rânduri, oferte generoase (...). Pur şi simplu, nu au vrut să pună capăt conflictului", a afirmat el.

"Ei continuă să îşi educe copii în ură", a continuat Natanyahu. "Ei continuă să dea locurilor publice nume de terorişti. Şi, mai rău, continuă să perpetueze fantasma că Israelul va fi, într-o zi, sufocat de descendenţii refugiaţilor palestinieni", a adăugat acesta.

De asemenea, în faţa Congresului american, Benjamin Netanyahu i-a mulţumit preşedintelui Barack Obama pentru susţinerea sa "fermă" faţă de securitatea Israelului.

 "Ne-aţi oferit cu foarte mare generozitate instrumentele care ne permit să apărăm noi-înşine Israelul. Vă mulţumim tuturor şi vă mulţumim dumneavoastră, domnule preşedinte Obama, pentru susţinerea fermă a securităţii Israelului. Ştiu că vremurile sunt grele, pe plan economic. Acesta este un lucru pe care îl apreciez profund", a declarat premierul israelian.

Duminică, Barack Obama a anunţat că ajutorul financiar american pentru apărarea Israelului a atins, sub preşedinţia sa, niveluri record.

Pentru prima dată, un sistem de interceptare anticipată a rachetelor, Domul de Fier, a fost pus în funcţiune cu succes de Israel, în urmă cu câteva săptămâni, împiedicând pătrunderea obuzelor lansate dinspre Fâşia Gaza.

Totodată, Netanyahu a dat asigurări că ţara sa va şti să se arate generoasă cu frontierele unui viitor stat palestinian, dar a reiterat, concomitent, refuzul său de a reveni la frontierele prevăzute de armistiţiul din 1967.

 "Israelul va fi generos cu privire la mărimea statului palestinian, dar vom fi foarte fermi atunci când va fi vorba despre trasarea frontierei. Este un principiu important", a subliniat premierul israelian.

"Recunoaştem faptul că un stat palestinian rebuie să fie suficient de mare, pentru a fi viabil, independent şi prosper", a adăugat el.

Dar premierul israelian a repetat că ţara sa nu va accepta să revină la frontierele din 1967, despre care a firmat că "nu pot fi apărate", în timp ce preşedintele Barack Obama a apreciat, săptămâna trecută, că aceste linii de frontieră, stabilite prin armistiţiu, urmează să servească drept bază pentru negocierile cu palestinienii.

În plus, Netanyahu a pledat contra unei împărţiri a Ierusalimului, dând asigurări că oraşul ar trebui să rămână "capitala unită a Israelului".

Unele colonii evreieşti vor ajunge, într-un final, în afara frontierelor Israelului, după semnarea unui acord de pace cu palestinienii, a mai declarat Benjamin Netanyahu, în faţa Congresului.

"Statutul coloniilor va fi hotărât numai în cadrul negocierilor, dar trebuie să fim oneşti. Deci, spun, acum, ceva ce trebuie să fie spus în mod public, de toţi cei care sunt serioşi cu privire la pace: orice acord de pace, în orice acord de pace care pune capăt conflictului, unele colonii vor sfârşi prin a se găsi în afara frontierelor israeliene", a declarat el.

Pacea "nu poate fi negociată decât cu parteneri care sunt hotărâţi să o obţină. Iar Hamas nu este un partener pentru pace", ci "rămâne angajată să distrugă Israelul", a mai spus Netanyahu.

"Israelul este pregătit să se aşeze astăzi şi să negocieze pace acu Autoritatea Palestiniană. Cred că putem pregăti un viitpr strălucitor pentru copiii noştri. Dar Israelul nu va negocia cu versiunea palestiniană a al-Qaida", a subliniat el.

De asemenea, Benjamin Netanyahu a lansat un apel la o "opoziţie cu forţă" faţă de o recunoaştere a statului palestinian la ONU.

"Tentativa palestiniană care vizează impunerea unui acord prin intermediul ONU nu va aduce pacea. Va trebui ca toţi cei care vor ca acest conflict să ia sfârşit să se opună cu forţă acestui lucru", a subliniat Netanyahu.

El se referea la voinţa palestinienilor de a fi recunoscuţi ca stat la ONU.

Palestinenii au statut de observatori la ONU, iar preşedintele american, Barack Obama, a anunţat, în septembrie, că speră ca aceştia să devină membri cu drepturi depline, în 2011.

Potrivit datelor misiunii palestiniene la ONU, peste o sută de ţări din lume recunosc Palestina ca stat.

mediafax.ro

Ahmadinejad: Orientul Mijlociu se va debarasa în curând de SUA şi Israel [ Anima News ]

Orientul Mijlociu se va "debarasa în curând de Statele Unite şi Israel", a afirmat, vineri, preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad, evocând revoltele în Egipt şi Tunisia, într-un discurs celebrând împlinirea a 32 de ani de la Revoluţia islamică din 1979.
"Vom vedea în curând un nou Orient Mijlociu fără americani şi fără regim sionist şi în care opresorii nu vor mai avea niciun loc", a afirmat el.
"Le spun popoarelor şi tinerilor din ţările islamice şi arabe, în special egiptenilor: fiţi vigilenţi. Este dreptul vostru să fiţi liberi, să vă alegeţi guvernul, liderii", a afirmat el.
"Opresorii au ajuns la capătul drumului", a continuat el.
Apoi, adresându-se direct americanilor şi occidentalilor: "Dacă vreţi ca oamenii să aibă încredere în voi, încetaţi să mai interveniţi în afacerile lor, în special în Egipt şi Tunisia. Apoi debarasaţi regiunea de regimul sionist".
Ahmadinejad şi-a susţinut discursul în faţa unei mulţimi imense reunite în Piaţa Azadi (Libertăţii) din centrul Teheranului, care scanda în acest an sloganuri de susţinere faţă de revoltele în Egipt şi Tunisia, alături de tradiţionalele sloganuri "Moarte Americii" şi "Moarte Israelului".
"Mişcarea finală a început. Ne aflăm în cadrul unei revoluţii mondiale condusă de cel iubit", o referire la Imamul Mahdi, al 12-lea şi ultimul imam al islamului şiit, a spus Ahmadinejad.
Conform tradiţiei şiite, Imamul Mahdi, care a trăit în secolul 10, urmează să revină într-o zi pe Pământ pentru a restabili "împărăţia dreptăţii".
"Va fi o trezire imensă şi, în mod clar, este mâna imamului. Inimile şi sufletele înţeleg necesitatea unui guvern al lumii asigurat în totalitate de cineva legat de transcendent", a continuat Ahmadinejad, referindu-se la revenirea imamului.
Anterior, Ahmadinejad reiterase că revoltele din Tunisia şi Egipt sunt consecinţa revoluţiei islamice care a avut loc în Iran în 1979.
"Mesajul revoluţiei islamice a fost transmis timp de 32 de ani în lume, iar inimile s-au trezit acum", precizează liderul iranian.
Ahmadinejad a rostit discursul în faţa unei mulţimi imense adunate în Piaţa Azadi (Libertăţii) din centrul Teheranului. Persoanele adunate au strigat "Moarte lui Mubarak", "Moarte Americii" şi "Moarte Israelului".
La fel ca în fiecare an de aniversarea Revoluţiei islamice, sute de mii de persoane au fost mobilizate la Teheran având steaguri iraniene şi portrete ale imamului Khomeiny, fondatorul Republicii Islamice, şi ale ayatollahului Ali Khamenei, actualul lider suprem iranian. Mitinguri similare au avut loc şi în alte oraşe ale ţării.
Preşedintele Ahmadinejad s-a referit şi la criza declanşată de programul nuclear iranian. "Marile puteri au încercat să ne împiedice să avem energie nucleară, dar au eşuat. Stăpânim în totalitate ciclul nuclear. Sancţiunile internaţionale împotriva Iranului au eşuat. Dacă marile puteri aleg calea cooperării în locul confruntării, vom fi favorabili. În caz contrar, poporul iranian nu are nevoie de ei", subliniază Ahmadinejad.

animanews.com

Ecumenical dialogue [news]

Archbishop of Canterbury Dr. Rowan Williams on Friday welcomed Pope Benedict XVI to Lambeth Palace where they discussed unity and the challenges Christians face in culture.

It was the first time in history that a pontiff visited the Archbishop of Canterbury's official London residence.

The Anglican and Roman Catholic heads shared warm words as they expressed their desire to build closer relations.

"As bishops, we are servants of the unity of Christ's people, Christ's one Body," said Williams in his address Friday. "And, meeting as we do as bishops of separated church communities, we must all feel that each of our own ministries is made less by the fact of our dividedness, a very real but imperfect communion."

The historic papal visit comes after a number of Anglicans left the Anglican Communion and joined the Catholic Church. Last year, Pope Benedict invited Anglicans who were discontent with the liberal direction of the global body to enter into full communion with the Catholic Church while preserving their Anglican traditions – including married priests. The pope issued an apostolic constitution, providing Vatican guidelines for disaffected Anglicans to enter their fold.

Williams, at the time, said he did not perceive the Vatican's move as "a commentary on Anglican problems" and said it has no negative impact on their relations.

The two church leaders said they remain committed to continuing ecumenical dialogue.

They reaffirmed that commitment on Friday as they addressed a group of Anglican and Catholic bishops at Lambeth Palace.

"It is not my intention today to speak of the difficulties that the ecumenical path has encountered and continues to encounter. Those difficulties are well known to everyone here," the Pope said in his address to Williams. "Rather, I wish to join you in giving thanks for the deep friendship that has grown between us and for the remarkable progress that has been made in so many areas of dialogue during the forty years."

He cited John Henry Newman, a 19th century Anglican priest who converted to Roman Catholicism, as an example from whom they can learn the virtues that ecumenism demands.

"On the one hand, he was moved to follow his conscience, even at great personal cost; and on the other hand, the warmth of his continued friendship with his former colleagues, led him to explore with them, in a truly eirenical spirit, the questions on which they differed, driven by a deep longing for unity in faith," the Pope stated. "Your Grace, in that same spirit of friendship, let us renew our determination to pursue the goal of unity in faith, hope, and love, in accordance with the will of our one Lord and Savior Jesus Christ."

As differences over church governance and theology remain points of dialogue between the two bodies, Williams noted, "Perhaps, we shall not quickly overcome the remaining obstacles to full, restored communion."

He quickly added, however, that "no obstacles stand in the way of our seeking, as a matter of joyful obedience to the Lord, more ways in which to build up one another in holiness by prayer and public celebration together, by closer friendship, and by growing together both in the challenging work of service for all whom Christ loves, and mission to all God has made."

They stressed the importance of ecumenical cooperation as they noted a growing hostility toward Christianity.

Williams pointed to the existence of various trends in culture that "seek to present Christian faith as both an obstacle to human freedom and a scandal to human intellect." The Pope, meanwhile, observed that "the surrounding culture is growing ever more distant from its Christian roots, despite a deep and widespread hunger for spiritual nourishment."

"Our presence together as British bishops here today is a sign of the way in which, in this country, we see our task as one and indivisible," said the Anglican spiritual leader. "[W]e shall be effective defenders or proclaimers of our faith when we can show what a holy life looks like, a life in which the joy of God is transparently present. And this means that our ministry together as bishops across the still-surviving boundaries of our confessions is not only a search for how we best act together in the public arena; it is a quest together for holiness and transparency to God, a search for ways in which we may help each other to grow in the life of the Holy Spirit."

The Pope's visit to the United Kingdom began on Thursday. It is the first visit to Britain by a pontiff since John Paul II in 1982.

christianpost.com