Bătălia Israelului, chiar dacă lumea nu vrea să accepte, este o bătălie a întregii umanităţi

Ziarista Pilar Rahola: ”Bătălia Israelului, chiar dacă lumea nu vrea să accepte, este o bătălie a întregii umanităţi”

Pilar Rahola, este un politician, jurnalist, militant şi membru al extremei stângi din Spania. Articolele ei sunt publicate în Spania şi în câteva dintre cele mai cunoscute ziare din America Latină.

Iată ce scrie:

" * De ce nu vedem manifestaţii împotriva dictaturii islamice la Londra, Paris, Barcelona?
* Sau demonstraţii împotriva dictaturii birmaneze?
* De ce nu sunt demonstraţii împotriva sclavagismului în care trăiesc milioane de femei care nu beneficiază de nici o protecţie legală?
* De ce nu se demonstrează împotriva utilizării copiilor ca bombe umane de către luptătorii islamişti?
* De ce nu există o direcţie coordonatoare în susţinerea victimelor dictaturii islamiste din Sudan?
* De ce nimeni nu ia nici o atitudine împotriva actelor de terorism care lovesc Israelul?
* De ce Europa nu ia atitudine împotriva fanatismului islamic?
* De ce nimeni nu apără dreptul la existenţă al Israelului?
* De ce se confundă sprijinul acordat cauzei palestinienilor cu apărarea terorismului palestinian?

Ah şi în sfârşit, întrebarea pentru premiul cel mare: De ce mişcarea de stânga din Europa şi din lumea largă este obsedată de două dintre cele mai solide democraţii de pe planetă – Statele unite şi Israelul -  şi nu de cele mai rele dictaturi de pe lume? Aceste două democraţii au avut de suferit cele mai sângeroase atacuri teroriste, iar mişcării de stânga puţin îi pasă.
Şi mai apoi, conceptul de libertate.
În fiecare forum european pro-palestinian îi aud pe cei de stânga zbierând cu patimă: „vrem libertatea poporului!”
Nu-i adevărat.
Nimeni nu este cu adevărat interesat de libertatea poporului din Siria sau Yemen sau Iran ori Sudan, au alte naţii la fel acestora. Şi niciodată nu s-au preocupat de Hamas care distruge libertatea palestinienilor.
Singura preocupare este folosirea conceptului de libertate pentru palestinieni ca armă împotriva libertăţii Israelului. Iar rezultatul acestei patologii ideologice este manipularea presei.
Presa internaţională a produs mari pagube în timp ce relata chestiunile legate de relaţiile palestiniano-israeliene. Asupra acestui subiect ei nu informează, ei fac propagandă.
Când vine vorba de Israel majoritatea gazetarilor uită de codul etic.
Şi uite aşa, fiecare mişcare de auto-apărare a Israelului devine un masacru şi orice confruntare un genocid. S-au scris atâtea tâmpenii despre Israel, încât practic n-au mai rămas acuzaţii care să nu i se fi pus în cârcă.
În acelaşi timp, aceeaşi presă nu discută niciodată despre Siria şi Iranul care incită şi propagă violenţa împotriva Israelului, despre îndoctrinarea copiilor şi a palestinienilor în general. Şi atunci când se vorbeşte despre victime, moartea unui palestinian este prezentată ca o tragedie iar fiecare victimă din partea Israelului este camuflată, pitită sau s vorbeşte despre ea cu dispreţ.
Lăsaţi-mă să mai adaug una dintre temele predilecte ale stângii spaniole. Sunt multe exemplele din care rezidă sentimentele anti-americane şi anti-israeliene ale stângii spaniole. De exemplu, unul dintre partidele de stânga din Spania, tocmai şi-a exclus unul dintre membi pentru că a făcut un site pro-Israel. Citez din documentul de excludere: „Prietenii noştri sunt Iranul, Libia şi Venezuela, ţări oprimate de imperialism, nu un stat nazist, aşa cum este Israelul”
Un alt exemplu: primarul socialist din Campozuelos a schimbat Shoah Day, dedicată comemorării victimelor Holocaustului, cu palestiniana Nabka Day (Ziua Răzbunării, n.r.), în care se jeleşte din cauza înfiinţării statului Israel şi asta arată compasiunea pe care o simt pentru cele 6 milioane de victime ale Holocaustului. 
În oraşul meu natal, Barcelona, consiliul municipal s.a decis să comemoreze 60 de ani de la crearea statului Israel printr-o săptămână de solidaritate cu poporul palestinian. Aşa că au invitat-o pe Leila Khaled, un terorist notoriu al anilor 70 şi actualul conducător al Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei,o organizaţie teroristă aşa cum este cunoscută în Europa, organizaţie care propovăduieşte folosirea bombelor împotriva Israelului.
Modul corect de apreciere a lucrurilor mai este subminat şi de discursurile preşedintelui Zapareto. Politica sa externă alunecă într-o stângă lunatică, iar în problema Orientului Mijlociu atitudinea sa este fără echivoc pro-arabă. Pot să vă asigur că în particular preşedintele Zapatero aruncă pe umerii Israelului toată responsabilitatea conflictului din Orientul Mijlociu, iar politica externă pe care o poartă ministrul afacerilor străine, reflectă fără tăgadă acest lucru. Faptul că preşedintele s-a decis să poarte un kafiah în mijlocul conflictului din Liban nu este o coincidenţă, este un simbol.
Spania a suferit cel mai grav atac terorist din Europa şi se află în vizorul fiecărei organizaţii teroriste islamice din lume. Aşa cum am mai scris, ne ucid cu celulare legate de sateliţi conectaţi direct la Evul Mediu. Iar stânga spaniolă este cea mai pornită împotriva Israelului din întreaga lume.
Şi spun că au această atitudine din solidaritate. Asta este o nebunie. Iar eu vreau să denunţ acest fel de diplomaţie.

Concluzie

Nu sunt evreică. Ideologic aparţin stângii, iar ca profesie sunt jurnalist. De ce nu mă manifest împotriva Israelului aidoma colegilor mei? Pentru că ne fiind evreică am obligaţia istorică de a lupta împotriva urii anti-evreieşti, împotriva urii ce se poartă patriei lor istorice, Israelul. A lupta împotriva anti-semitismului nu este treaba evreilor, ci datoria ne-evreilor.
Ca gazetar, am datoria de a căuta adevărul aflat dinapoia prejudecăţilor, a minciunilor şi manipulărilor. Nu se spune adevărul despre Israel. Ca persoană de stânga şi iubitoare de progres, sunt obligată să-mi apăr libertatea, cultura, educaţia civică a pruncilor, coexistenţa între lege şi cele zece porunci îngemănate în principii universale.
Acestea sunt principii pe care fundamentalismul islamic le distruge sistematic.
Afirm că în tripla mea calitate de ne-evreică, ziarist şi politician de stânga am o datorie morală faţă de Israel, pentru că dacă Israelul este distrus, atunci vor fi distruse şi libertatea, modernitatea şi cultura mea. 
Bătălia Israelului, chiar dacă lumea nu vrea să accepte, este o bătălie a întregii umanităţi". (Iona Lazăr, Anima News)

animanews.com