Cine moare

Moare câte puţin cine se transformă în sclavul obişnuinţei,
urmând în fiecare zi aceleaşi traiectorii;
cine nu-şi schimbă existenţa;
cine nu riscă să construiască ceva nou;
cine nu vorbeşte cu oamenii pe care nu-i cunoaşte.

Moare câte puţin cine-şi face din televiziune un guru.

Moare câte puţin cine evită pasiunea,
cine preferă negrul pe alb şi punctele pe "i" în locul unui vârtej de emoţii,
acele emoţii care învaţă ochii să strălucească,
oftatul să surâdă şi care eliberează sentimentele inimii.

Moare câte puţin cine nu pleacă atunci când este nefericit în lucrul său;
cine nu riscă certul pentru incert pentru a-şi îndeplini un vis;
cine nu-şi permite măcar o dată în viaţă să nu asculte sfaturile "responsabile".

Moare câte puţin cine nu călătoreşte;
cine nu citeşte;
cine nu ascultă muzică;
cine nu caută harul din el însuşi.

Moare câte puţin cine-şi distruge dragostea; cine nu se lasă ajutat.

Moare câte puţin cine-şi petrece zilele plângându-şi de milă şi detestând ploaia care nu mai încetează.

Moare câte puţin cine abandonează un proiect înainte de a-l fi început;
cine nu întreabă de frică să nu se facă de râs
şi cine nu răspunde chiar dacă cunoaşte întrebarea.

Evităm moartea câte puţin, amintindu-ne întotdeauna că "a fi viu" cere un efort mult mai mare decât simplul fapt de a respira.

Doar răbdarea cuminte ne va face să cucerim o fericire splendidă.

Totul depinde de cum o trăim...

Dacă va fi să te înfierbânţi, înfierbântă-te la soare.
Dacă va fi să înşeli, înşeală-ţi stomacul.
Dacă va fi să plângi, plânge de bucurie.
Dacă va fi să minţi, minte în privinţa vârstei tale.
Dacă va fi să furi, fură o sărutare.
Dacă va fi să pierzi, pierde-ţi frica.
Dacă va fi să simţi foame, simte foame de iubire.
Dacă va fi să doreşti să fii fericit, doreşte-ţi în fiecare zi...

( Martha Medeiros )

www.facebook.com/adinamihaela2112

The Giver ( Darul lui Jonas )

În viitor, oamenii au hotărât că dacă vor să obțină o pace durabilă, trebuie să existe egalitatea perfectă. Și singurul mod de a o realiza a fost perfecțioarea unui vaccin care îi face imuni la sentimente. Nu au devenit niște roboței, încă pot simți lucruri, însă nu în mod profund. Ura, gelozia, acestea sunt doar cuvinte care și-au pierdut orice înțeles. La fel sunt și fericirea și iubirea.

În ziua în care tuturor tinerilor de vârsta lui li se repartizează slujbele, Jonas e lăsat la urmă, deoarece el va deveni noul Păstrător al Memoriei. Sub îndrumarea Păstrătorului dinaintea sa, Jonas o să descopere tot ceea ce umanitatea a pierdut, începând de la sentimente și până la culori. Apoi, va desoperi toate motivele pentru care omenirea a ales să renunțe la sentimente în favoarea unei lumi în care războaiele nu mai există. 

Totuși, lumea lui Jonas nu e Paradisul care credea el că e pentru că războaiele au fost înlocuite cu ceva mult mai rău. Și Jonas e cel care trebuie să decidă dacă lumea va rămâne așa cum e sau dacă oamenii au nevoie de sentimente. 

Ce te face uman?

Imaginează-ți o lume uniformizată în care toți suntem îmbrăcați în același fel, locuim în case identice, avem aceeași zi de naștere, mâncăm la aceeași oră, ne trezim în același timp și totul se desfășoară după un program clar.

În acest caz, tot ceea ce ne mai face umani sunt emoțiile. Dar dacă și ele sunt scoase din joc?

În lumea distopică prezentată de filmul The Giver – Darul lui Jonas (2014) oamenii au parte de o fercire aparentă și gri – la propriu – în care nu cunosc intimitatea sau sentimentele puternice. Cu toții apar pe lume la Născătoare, sunt repartizați unei familii și trec prin diverse praguri spre maturizare, urmând ca în adolescență să fie inițiați în meseria ce li se potrivește, căci întreaga societate este un imens Big Brother care te urmărește și analizează abilitățile tale și la ce ar putea fi folosite.

The Giver este ecranizarea romanului omonim al autoarei americane Lois Lowry, tradus în limba română la editura Arthur cu titlul „Darul lui Jonas”. 

Intriga începe atunci când Jonas (Brenton Thwaites), un adolescent aparent banal, este desemnat să joace rolul Primitorului – cel care va fi depozitarul întregii memorii a omenirii. Căci, atunci când orice urmă de unicitate a fost îndepărtată, au fost șterse și amintirile despre întreaga umanitate. Jonas primește de la înaintașul lui, Jeff Bridges în film, cel care devine The Giver,amitiri despre o vreme în care existau zăpadă și sănii, deșert, munți și păduri, muzică și dans, sentimente puternice precum dragostea, tandrețea, prietenia, dar și multă durere – violență, războaie, masacre, nedreptate. Și atunci te întrebi, lipsa iubirii justifică prezența unor asemenea atrocități?

Dar poate cel mai pregnant contrast și momentul în care îți dai seama că ceva se va schimba, este acela în care Jonas ajunge în locuința îndepărtată și ciudată a Dăruitorului. „Se numesc cărți.” Află el despre obiectele ciudate ce tapetează pereții de jur împrejur.

Și acum începe călătoria inițiatică a tânărului printre amintirile unei omeniri întregi ce îi vor fi transferate lui de către Dăruitor, ghidat de sutele de tomuri. Acesta este momentul în care culorile apar pe peliculă. Odată cu merele roșii, umanitatea reapare în scenă :).

Ca orice adolescent, Jonas vrea ca prietena sa, și cea de care s-a îndrăgostit, Fiona (Odeya Rush), să experimenteze și ea sentimentele. Cadrele apropiate de chipul celor doi redau ciudățenia situației într-o lume în care nu ai voie să atingi alte persoane.

Chief Elder e personajul jucat de Meryl Streep, liderul înțelepților, cea care se străduiește să mențină totul conform ordinii existente și care are un rol ceva mai amplu în film față de carte. Una dintre replicile ei este și cea care rezumă cel mai bine motivul pentru care s-a ajuns la situația respectivă: „Atunci când oamenii sunt lăsați să aleagă, ei aleg prost.”

Dar se pare că memoria oamenirii poate fi redobândită de la unicul Purtător de către toți reprezentanții ei. 

Concluiza: Oamenii trebuie sa detina dreptul de a alege: binele sau raul. Nici o constrangere nu va elimina imperfectiuna, doar o va musamaliza si ii va da o noua denumire, o noua infatisare. 

Un film care merita vazut !

FULL MOVIE

In The Giver, humankind has curbed individuality in order to prevent the pain and mistakes of the past. Far in the future, Jonas (Brenton Thwaites) along with his friends Fiona (Odeya Rush) and Asher (Cameron Monaghan) flourish within the borders of a mountain top community that has never known jealousy, insecurity, war, or choice. To ensure stability, jobs are assigned based on inherent skill and talents (rather than personal passions) at the time an adolescent turns sixteen - and everyone, even children, are administered daily injections that help maintain sameness throughout the community.

When the friends are assigned their respective roles, Jonas discovers he has been chosen to bear the society’s most challenging responsibility as the next “Receiver.” In order to help the ruling counsel avoid mistakes from the past, Jonas is implanted with memories (both good and bad) from humanity’s past – transmitted through his predecessor (Jeff Bridges), who calls himself “The Giver.” However, as Jonas awakens to the true reality of his society, and is confronted by what it truly means to be human, he’s faced with a dangerous choice: embrace communal solidarity once and for all, or free his friends and family from blissful ignorance.