ONG: Biserica si celelalte culte reprezinta un adevarat paradis fiscal
In Romania exista peste 18.000 de biserici, in timp ce numarul de cabinete medicale ale medicilor de familie este de doar 11.000. Cultele sunt un paradis fiscal, nesolidar in criza cu restul tarii
Daca masurile de austeritate au trecut precum un tavalug peste toate zonele care beneficiaza de finantare bu getara, exista o parte a tarii ferita de criza.
In timp ce toate institutiile statului sunt obligate sa reduca personalul si salariile, masurile de taiere a cheltu ielilor afectand toata tara, cultele reli gi oase continua sa beneficieze de exceptii fisc ale importante si nejustificate, afir ma reprezentantii Asociatiei Secular-Umaniste din Romania (ASUR), care pro pun taxarea cultelor si res tric tionarea finantarii lor de catre stat. Solidaritatea invocata atat de des de catre actualul premier pare sa nu-i priveasca pe reprezentantii clerului, motiv care indreptateste unele orga nizatii nonguvernamentale sa ceara fisca lizarea tuturor activitatilor economice si a proprietatilor bisericesti din Romania.
In primul rand, in momentul de fata, cultele religioase recunoscute, desi ofera multe tipuri de servicii, toate sunt scu tite de taxe si impozite. Se oficiaza botezuri, nunti, inmormantari, pome niri, binecuvantari, rugaciuni speciale etc., pentru care se percep sume diverse, dar toate nefiscalizate. In al doilea rand, cultele detin o serie de monopoluri, cum ar fi cel al comertului cu obiecte de cult. Spre exemplu, fabrica de lumanari a Arhiepiscopiei Bucurestilor are capaci tatea de a produce lumanari nu numai pentru toate subunitatile ei (protoierii, parohii, manastiri si schituri), dar si pentru alte eparhii ortodoxe romane din tara si strainatate. In afara de monopolul lumanarilor, toate cultele religioase au activitati economice neimpozitate, unul dintre domeniile cu castiguri impor tante nefiscalizate fiind cel al turismului ecumenic. Astfel, daca ar fi sa fugim de criza intr-o tara straina, „statul in stat” creat de cultele religioase recunoscute in Romania ofera o reala alternativa. Toate cultele sunt scutite de la plata impo zitului pe profit pentru veniturile obti nute din producerea si valorificarea produselor specifice unitatilor de cult, dar si pentru anumite venituri obtinute din desfasurarea de activitati economice. De asemenea, sunt scutite de TVA pentru veniturile realizate din valorificarea obiectelor de cult religios, precum si de la plata impozitului pe anumite cladiri si terenuri aflate in patrimoniul acestora. Atila Nyerges, prese dintele ASUR, sustine ca, mai ales in zona proprietatilor imo biliare, statul roman nu face nicio distinctie intre cladirile destinate oficierii cultului si cele cu alte destinatii, care ar trebui, de drept, impozitate pe aceleasi principii aplicate proprietatilor cu destinatii simi lare. In fapt, chioscurile comerciale, pen siunile, locuintele perso nalului cleri cal, toate sunt scutite de impozit. Bene ficiind in plus de injectii impor tante de capital din sectorul public, bisericile se compor ta ca niste adevarati dezvoltatori imobiliari.
„Cultele achizitioneaza adesea tere nuri si construiesc imobile, decizia in acest sens nefiind limitata in vreun fel, desi de multe ori sunt implicate fonduri publice. Asa s-a ajuns ca, in ultimii 15 ani, numai pentru cultul ortodox sa se construiasca o biserica la fiecare doua zile, Romania depasind astfel media de o biserica la mia de locuitori”, declara Atila Nyerges. In prezent, exista peste 18.300 de lacasuri de cult crestin ortodox inregistrate oficial, deservite de apro ximativ 12.000 de preoti, dar numai 11.000 de cabinete ale medicilor de familie. Intr-un an de criza, cand s-ar parea ca zelul ctitorilor guvernamentali ar trebui sa se mai stinga, guvernul a aprobat peste 60 de milioane de lei (prin trei hotarari succesive) pentru cons truirea si repararea lacasurilor de cult, dar si pentru sprijinirea activitatilor de asistenta sociala ale cultelor religioase.
In timp ce toate institutiile statului sunt obligate sa reduca personalul si salariile, masurile de taiere a cheltu ielilor afectand toata tara, cultele reli gi oase continua sa beneficieze de exceptii fisc ale importante si nejustificate, afir ma reprezentantii Asociatiei Secular-Umaniste din Romania (ASUR), care pro pun taxarea cultelor si res tric tionarea finantarii lor de catre stat. Solidaritatea invocata atat de des de catre actualul premier pare sa nu-i priveasca pe reprezentantii clerului, motiv care indreptateste unele orga nizatii nonguvernamentale sa ceara fisca lizarea tuturor activitatilor economice si a proprietatilor bisericesti din Romania.
Care sunt argumentele ASUR
In primul rand, in momentul de fata, cultele religioase recunoscute, desi ofera multe tipuri de servicii, toate sunt scu tite de taxe si impozite. Se oficiaza botezuri, nunti, inmormantari, pome niri, binecuvantari, rugaciuni speciale etc., pentru care se percep sume diverse, dar toate nefiscalizate. In al doilea rand, cultele detin o serie de monopoluri, cum ar fi cel al comertului cu obiecte de cult. Spre exemplu, fabrica de lumanari a Arhiepiscopiei Bucurestilor are capaci tatea de a produce lumanari nu numai pentru toate subunitatile ei (protoierii, parohii, manastiri si schituri), dar si pentru alte eparhii ortodoxe romane din tara si strainatate. In afara de monopolul lumanarilor, toate cultele religioase au activitati economice neimpozitate, unul dintre domeniile cu castiguri impor tante nefiscalizate fiind cel al turismului ecumenic. Astfel, daca ar fi sa fugim de criza intr-o tara straina, „statul in stat” creat de cultele religioase recunoscute in Romania ofera o reala alternativa. Toate cultele sunt scutite de la plata impo zitului pe profit pentru veniturile obti nute din producerea si valorificarea produselor specifice unitatilor de cult, dar si pentru anumite venituri obtinute din desfasurarea de activitati economice. De asemenea, sunt scutite de TVA pentru veniturile realizate din valorificarea obiectelor de cult religios, precum si de la plata impozitului pe anumite cladiri si terenuri aflate in patrimoniul acestora. Atila Nyerges, prese dintele ASUR, sustine ca, mai ales in zona proprietatilor imo biliare, statul roman nu face nicio distinctie intre cladirile destinate oficierii cultului si cele cu alte destinatii, care ar trebui, de drept, impozitate pe aceleasi principii aplicate proprietatilor cu destinatii simi lare. In fapt, chioscurile comerciale, pen siunile, locuintele perso nalului cleri cal, toate sunt scutite de impozit. Bene ficiind in plus de injectii impor tante de capital din sectorul public, bisericile se compor ta ca niste adevarati dezvoltatori imobiliari.
Zeci de milioane de lei pentru lacasuri noi
„Cultele achizitioneaza adesea tere nuri si construiesc imobile, decizia in acest sens nefiind limitata in vreun fel, desi de multe ori sunt implicate fonduri publice. Asa s-a ajuns ca, in ultimii 15 ani, numai pentru cultul ortodox sa se construiasca o biserica la fiecare doua zile, Romania depasind astfel media de o biserica la mia de locuitori”, declara Atila Nyerges. In prezent, exista peste 18.300 de lacasuri de cult crestin ortodox inregistrate oficial, deservite de apro ximativ 12.000 de preoti, dar numai 11.000 de cabinete ale medicilor de familie. Intr-un an de criza, cand s-ar parea ca zelul ctitorilor guvernamentali ar trebui sa se mai stinga, guvernul a aprobat peste 60 de milioane de lei (prin trei hotarari succesive) pentru cons truirea si repararea lacasurilor de cult, dar si pentru sprijinirea activitatilor de asistenta sociala ale cultelor religioase.
De observat ca toate cultele detin un numar mare de cladiri si terenuri care nu sunt impozitate in vreun fel. In fapt, nu exista reglementari clare legate de nevoile de practica de cult ale comu nitatilor carora li se adreseaza acestea, cum nu exista nici informatii asupra proiectelor de constructii realizate sau propuse spre realizare in 2010. In pofida unor repetate solicitari privind dezva luirea programului de constructii si investitii al BOR, biroul de presa al Patriarhiei romane nu a dat niciun raspuns pana la inchiderea editiei.
Adesea, clericii si personalul auxiliar utilizat de culte nu ofera chitante pentru sumele incasate in urma serviciilor prestate sau ofera chitante doar pentru o parte din suma, banii ajungand astfel in economia subterana. Monitorizarea acestor practici si taxarea acestor veni turi ar imbunatati situatia bugetului national. Totodata, o restrictionare a subventiilor si a donatiilor oferite de institutiile publice si companiile de stat, pe baza unor reglementari clare, combi nata cu taxarea proprietatilor imobiliare ar duce la normalizarea situatiei si ar contribui la imbunatatirea bugetului national, cred membrii ASUR. Evident ca masurile propuse de orga nizatie nu sunt primite cu intelegere de toata lumea. Nicolae Noica, fost ministru al Lucrarilor Publice, membru al Adunarii Nationale Bisericesti (for care are sarcina alegerii patriarhului) spune ca „peste tot in lume - in Germania, Suedia - bisericile sunt sustinute de stat. In unele tari exista chiar impozite speciale percepute in favoarea bisericii. Nu mi se pare in regula aceasta pro punere (de taxare a cultelor si restric tionare a finantarii de stat - n.r.)”.
Totusi, pare fireasca intrebarea presedintelui ASUR, care observa ca in timp ce se fac reduceri importante de personal in administratia de stat si se discuta public despre impozitarea oricaror tipuri de venituri, inclusiv a venitului minim garantat si a ajutorului de somaj, personalul cultelor nu a fost afectat in vreun fel, ba chiar urmeaza sa beneficieze de mariri salariale.
„Acum, cand ne confruntam cu efectele crizei economice, dramuirea banilor publici destinati cultelor, com binata cu impo zitarea corecta a serviciilor oferite de acestea si a pro prietatilor detinute pot aduce fonduri importante la bugetul de stat”, adauga Atila Nyerges. Data fiind importanta acestor fonduri si preco nizatele mo dificari ale Codului fiscal, pro punerile privind impozitarea lumii clericale ar trebui sa intre in primul rand in dezbatere publica.
Unul dintre cele mai grandioase proiecte de la construirea Palatului Parlamentului incoace este cel al Catedralei Neamului. Constructia inalta de 120 de metri, cu o capacitate de primi re de aproximativ 5.000 mii de enoriasi, necesita aproximativ 400 de milioane de euro. Guver nul roman, desi si-a declarat intentia de a cofinanta cons truirea Catedralei Neamului, in legea bugetului de stat pe 2010 nu a prevazut bani cu aceasta destinatie.
Cati preoti taie chitante
Adesea, clericii si personalul auxiliar utilizat de culte nu ofera chitante pentru sumele incasate in urma serviciilor prestate sau ofera chitante doar pentru o parte din suma, banii ajungand astfel in economia subterana. Monitorizarea acestor practici si taxarea acestor veni turi ar imbunatati situatia bugetului national. Totodata, o restrictionare a subventiilor si a donatiilor oferite de institutiile publice si companiile de stat, pe baza unor reglementari clare, combi nata cu taxarea proprietatilor imobiliare ar duce la normalizarea situatiei si ar contribui la imbunatatirea bugetului national, cred membrii ASUR. Evident ca masurile propuse de orga nizatie nu sunt primite cu intelegere de toata lumea. Nicolae Noica, fost ministru al Lucrarilor Publice, membru al Adunarii Nationale Bisericesti (for care are sarcina alegerii patriarhului) spune ca „peste tot in lume - in Germania, Suedia - bisericile sunt sustinute de stat. In unele tari exista chiar impozite speciale percepute in favoarea bisericii. Nu mi se pare in regula aceasta pro punere (de taxare a cultelor si restric tionare a finantarii de stat - n.r.)”.
Totusi, pare fireasca intrebarea presedintelui ASUR, care observa ca in timp ce se fac reduceri importante de personal in administratia de stat si se discuta public despre impozitarea oricaror tipuri de venituri, inclusiv a venitului minim garantat si a ajutorului de somaj, personalul cultelor nu a fost afectat in vreun fel, ba chiar urmeaza sa beneficieze de mariri salariale.
„Acum, cand ne confruntam cu efectele crizei economice, dramuirea banilor publici destinati cultelor, com binata cu impo zitarea corecta a serviciilor oferite de acestea si a pro prietatilor detinute pot aduce fonduri importante la bugetul de stat”, adauga Atila Nyerges. Data fiind importanta acestor fonduri si preco nizatele mo dificari ale Codului fiscal, pro punerile privind impozitarea lumii clericale ar trebui sa intre in primul rand in dezbatere publica.
„Mallul“ BOR
Unul dintre cele mai grandioase proiecte de la construirea Palatului Parlamentului incoace este cel al Catedralei Neamului. Constructia inalta de 120 de metri, cu o capacitate de primi re de aproximativ 5.000 mii de enoriasi, necesita aproximativ 400 de milioane de euro. Guver nul roman, desi si-a declarat intentia de a cofinanta cons truirea Catedralei Neamului, in legea bugetului de stat pe 2010 nu a prevazut bani cu aceasta destinatie.
Posts
No comments:
Post a Comment
Leave A Comment »