Un creştin este un om care s-a lepădat de persoana/personalitatea lui veche, păcătoasă şi în duhul lui lăuntric s-a născut Fiul lui Dumnezeu prin Duhul lui Dumnezeu. Acest Duh este gelos şi-l va face pe creştin să nu-L iubească decăt pe Dumnezeu. În tânjirea lui către Dumnezeu, creştinul se va lepăda tot mai mult de persoana lui proprie, şi-o va tăgădui, se va lepăda de vituţile lui carnale, de talentele lui naturale şi va căuta să se umple cu virtuţile Duhului, cu roada Duhului. Aceste feluri de podoabe au origini diferite şi antagonice. Talentele naturale vin din carne(firea pământească), ne naştem cu unele iar pe cele mai multe le dobândim şi cizelăm prin aşa-zisa educaţie.
Talentele naturale fac parte din vechea creaţie, din omul cel vechi.
Un creştin va căuta tot mai mult să-l lepede pe cel vechi şi să se îmbrace în cel nou, să dobândească virtuţile Celui Nou prin cele 4 practici lăsate de apostoli: Învăţătura apostolilor, Legătura frăţească, Frângerea pâinii şi Rugăciunea. (De ce frângerea pâinii? “Adu-ţi aminte de Isus Hristos…” . “El..nu şi-a plăcut Lui însuşi.” ) Virtuţile duhului nu sunt talente naturale, ci calităţi supranaturale crescute prin părtăşie în cei care stăruie în zidirea sufletească. Meritul pentru aceste virtuţi este în totalitate a Celui ce a plătit preţul răscumpărării. Un creştin nu va căuta să se arate pe sine, omului Lui cel vechi, se va ruşina de el, s-a pocăit(răzgândit) de faptele lui vechi şi se bucură în Domnul Isus Cristos. Un creştin trăieşte spre lauda Slavei Harului Domnului Isus. Pentru un creştin căutarea slavei lui proprii este o urâciune.
Ce este un artist?
Un artist este un om care are o abilitate anume innăscută sau dobândită prin exerciţiu şi/sau educaţie. Această abilitate este a lui proprie, a fiinţei lui vechi, ţine de persoana lui, nu este un Har căpătat. (Un creştin în care cresc virtuţile Domnului nu se va numi artist al credinţei sau artist al răbdării!) Un artist care posedă un anumit talent va căuta să şi-l pună în evidenţă pentru a căştiga faimă şi/sau bani. Meritul este al lui pentru că a depus un efort în dobândirea sau cizelarea prin experimentare a talentului. Un artist se simte îndreptăţit să capete o recompensă materială pentru talentul său, pentru investiţia sa şi pentru timpul folosit. Au fost ale lui, din fiinţa lui, deci fiinţa lui trebuie să profite. Există consumatori de artă, biete fiinţe umane care îşi hrănesc vanitatea cumpărând lucruri care nu hrănesc, dovedindu-şi astfel goliciunea bietului lor suflet amăgit şi scuturat de puterea păcatului. Deci artistul este ca un fabricant de bunuri, atâta timp cât are clienţi care consideră produsul talentului său o marfă, o apreciază şi o cumpără. Toate aceste lucruri se petrec în lume.
Nu există artă creştină.
Domnul Isus a venit plin de Har, nu plin de artă.
Noi avem nevoie de Har, nu de artă.
Slujirea unii altora o facem conform cu harul primit, nu cu talentul omului vechi.
Slava la care am fost chemaţi este slava Domnului Isus. Viaţa Lui pe pământ a fost o jertfă, nu artă, răstignirea lui nu a fost o piesă de teatru, învierea nu a fost ficţiune.
Acum El stă pe Tronul Harului. De acolo ne împarte har, nu talente, băgaţi bine de seamă!
Noi de El ne apropiem, cu smerenie şi pocăinţă, cu lepădare de sine, nu cu talente.
De la El luăm har(talanţi) cu care slujim fraţilor, nu slujim cu abilităţile noastre.
Domnul Isus a făcut stropirea sângelui în cer şi a stropit şi conştiinţele(cugetele) noastre pentru a le curăţi de faptele moarte.
Talentele sunt fapte moarte.
Să slujeşti cu talentul, nu cu Harul este o nelegiuire.
Să te lauzi cu talentul este un sacrilegiu.
Să vinzi talent pe bani spunând că este Har este o pângărire a sângelui şi o batjocorire a Duhului Harului. Evrei 10:29
Nu există artişti creştini!
Creştinii nu sunt artişti.
Artiştii nu sunt creştini.
vesteabuna.wordpress.com
Posts
No comments:
Post a Comment
Leave A Comment »